În februarie 1990, publicam în Tineretul liber articolul „Să votăm oameni!”. Pentru prima dată se punea problema vot pe liste sau vot uninominal. Spuneam atunci că doctrinele și programele partidelor abia născutei democrații românești mi se par mult prea subțiri, înjghebate în pripă sau anacronice, tocmai pentru a permite intrarea în parlament a tot felul de indivizi dubioși puși la pachet pe listele de partid. Prin urmare, soluția mi se părea uninominalul pur – să votăm oameni, nu liste. Mai târziu, când democrația românească se va fi consolidat, o să se poată trece și la votul politico-ideologic pe liste, mă gândeam eu.
Nu s-a întâmplat așa – ani în șir s-a votat pe bază de liste. Iar acum, după mai bine de 2 decenii, se ajunge, în fine, la uninominal. Ar trebui să mă bucur, nu?
Nu. Subsemnatul vorbeam în 1990 despre a vota oameni. Or, uninominalul nu garantează nicidecum că aceia care vor intra în parlament vor fi și oameni. În timpul scurs de la romantismul anului ’90, am înțeles că niciun sistem de vot, uninominal, pe liste sau mixt, nu poate bate sistemul de valori dintr-o țară. Fie că în parlament se ajunge printr-o pâlnie, fie printr-o sită sau o țeavă șerpuită, dacă societatea simpatizează public sau tacit maimuțoii lacomi și perfizi, atunci aceștia vor ajunge în elita politică, mai degrabă decât oamenii.
Iar scara de valori a societății se așează în individ înainte ca el să aibă drept de vot, în familie, la școală, în anturaj. Până când în această zonă nu se va schimba nimic în bine, orice tip de vot, și uninominalul, va acționa pe principiul computerului, oricât de sofisticat: gunoi bagi, gunoi iese. În vreme ce aprobă entuziast legea uninominalului în parlament, guvernul USL Ponta tocmai a uninominalizat pe postul de ministru al Educației o corcitură de igaș cu udră, un pitecantrop și neantul…
Se spune că prin uninominalul într-un singur tur, mulți votanți nu vor fi reprezentați de câștigătorul care ia totul. Tot ce se poate. Dar cetățenii români care nu l-au votat președinte al României pe T. Băsescu în sistemul cu două tururi, s-au simțit reprezentați în vreun fel de respectivul în toți acești ani? Cum ziceam: omul sfințește votul. Sau îl spurcă.
Cât privește desființarea pragului de intrare în parlament pentru partide, primul efect va fi reducerea sumei de bani negri pentru obținerea unui loc de parlamentar (cifrată în alegerile precedente cam la 200.000 de euro). Personaje simptomatice pentru alienarea mintală și morală de care suferă poporul român nu vor mai avea grija partidului ca să ne poată fecunda cu gândirea lor politică nu numai de la Bruxelles și OTV.